Azi am mult de scris. Am gresit iar. Am vrut sa pun piciorul in prag. Am vrut sa fac ce vreau. SA FIU> A urmat un dezastru. Nu gasesc inca drumul bun. Intre timp, copilul meu, fetita mea creste. Si vede. Dar mai ales SIMTE. Mai mult decat intelege, mai mult decat invata. Simte. Si simte tot. Iar noi doi, parintii lui, suntem "atat de minusculi" in fata ei, in fata mintii si a sufletului ei! Si totusi, avem "dreptul" asta de a o influenta, de a-i influenta DEFINITIV viata, gandirea, comportamentul.
Acuma plang. O sa mai scriu mai tarziu.
Nu mai am loc in suflet? Pentru lacrimi... Le curg aici, ca unde altundeva?
Ce frumos! Cineva crede ca nimeni nu are nici o problema cu mine... Ar fi frumos. Dar MULTI au o problema cu mine, chiar si el, care zice ca nu ma judeca, dar ma judeca de ce ma judec eu pe mine...
Totusi, m-am mai intarit de la ultima editare... Asta o fi scopul.
Problema e ca, nefiind un om SINGUR, nu poti SA FII. Automat, provoci frustrari. Doar daca ai reusit sa gasesti jumatatea perfecta, ceea ce nu exista (ceva tot pica atunci cand tai in jumate... si nu se mai lipeste perfect never).
Ziceam ceva de echilibru mai jos... Si acum stiu, cred: doar oamenii singuri sunt echilibrati. Si de-aia sunt singuri. Si nu sufera pentru asta. Poate doar uneori. Dar nu de-aia sunt echilibrati. E o povara de dus: LIBERTATEA.
Da, invat din experientele mele... Dar cum asimilez? Altfel decat altcineva, adica in felul meu... Si am un mod gresit de asimilare, cred... Deoarece viata mea nu merge inspre mai bine.
Problema mea e ca inca mai vreau SA FIU. Iar ca sotie, ca mama si ca fiica provoc un muuunte de frustrari. Ca sora, nu. Uraaaa! Da nu le provoc ca impun eu chestii...
Aha, incep sa-mi vad paiul din ochi, imeeens! Cum vreau eu sa fiu nu-i bine.
Si ma judec si tot ma judec, pana cand o sa am liniste in suflet si in cap. Putin echilibru as vrea, nu mult. Si sa nu mai pun atatea la suflet...
Sunt un om simplu, cu multe defecte. Dar nu cred ca imi lipseste curajul, zic eu...
Ma gandeam sa sterg... postarea de acolo. Greselile - inca nu s-a inventat radiera pentru ele.
Sunt furioasa. Pe toata lumea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu